„Zece este o cifra aleasa – cum s-a constat, frecvent –, pentru impactul elocven?ei ei. Iar calificativul „exemplari" trebuie luat ca un indicator al valorii de ansamblu. Selec?ia procustiana poate fi, în concret, amendabila. Ma gândesc repede la absen?a unui prozator ca G. Ibraileanu, prin unicul sau roman, Adela. Unul ?i foarte bun! Prin compara?ie cu acest caz, situa?ia autorilor prezen?i aici este mult mai problematica. Nu toata proza lor este marcata de exemplaritate. Sau sa luam în seama ?i exemplaritatea negativa, ?i aceasta reprezenta?a, uneori în mostre monstruoase (Mitrea Cocor, de M. Sadoveanu), la unii dintre „marii" no?tri prozatori interbelici? În absolut, altfel, n-am avea prozatori exemplari. Dar nici prozatorii cunoscu?i în mod universal nu sunt lipsi?i de inegalitatea cu ei în?i?i. (Nu se zice ca ?i Homer mai adoarme, uneori?) Ar trebui discutate limitele acestei diferen?e. E poate imposibil sa gase?ti între „universali“ echivalentul unui autor care semneaza cu aceea?i mâna, sa spunem, Creanga de aur ?i, reiau exemplul, Mitrea Cocor. (M. V. Buciu)
2020/08/29 14:35:42
